Fără glazură, dar și fără perdea

Unfrosted/ Fără glazură (2024) este o satiră cinematografică propusă de actorul, comediantul și regizorul Jerry Seinfeld, în care umorul absurd însoțește tema peliculei: rivalitatea dintre marile companii Kellog’s și Post, producătoare de cereale și produse de patiserie pentru micul dejun.

Inspirat din această rivalitate care a început după 1963, Jerry Seinfeld secondat de câțiva mari actori ca Melissa McCarthy, Hugh Grant sau Amy Schumer le propune spectatorilor o cursă nebună și stupidă pentru crearea primului produs de patiserie care poate fi decongelat în prăjitorul de pâine.

Pop-tarts, tartele cu patru arome originale inițiale (căpșuni, afine, scorțișoară cu zahăr brun și măr-coacăze), au devenit rapid un simbol al micului dejun în stil american. Numele lor a fost inspirat de mișcarea artistică pop-art, iar produsele au devenit un fenomen cultural în SUA și în lume, ele fiind motivul pentru care în ficțiunea lui Seinfeld, cercetători, degustători, animatori, copii scormonesc prin gunoaie, dau foc instalațiilor care explodează sau incită la grevă și demonstrații.

Filmul Unfrosted regizat de Jerry Seinfeld nu strange prea multe aprecieri din partea publicului (nota 5.5 pe Imdb), în pofida costumelor, a decorurilor și intepretării actorilor. Replicile personajelor sunt caustice, dialogul lor depășind cu mult industria de patiserie. În film, probabil cel mai iubit președinte american, John F.Kennedy este ironizat fără perdea, la fel cum sunt puse sub semnul întrebării aselenizarea și motivele pentru care rușii au invadat Cuba sau alte teritorii. În peliculă se vorbește despre fanatismul care conduce la o luptă inutilă între lăptarii care aprovizionează gospodăriile americane și revoluționara prăjiturică pop-tart, o gâlceavă între actorii-promotori și marketingul de pe cutiile produselor cu cereale.

Scenariul este scris ca o bătălie permanentă între specialiștii celor două companii rivale în care publicul, reprezentat de un băiețel și o fetiță, este mulțumit să deguste resturile experiențelor din gunoaie, un alt mesaj subtil despre calitatea produselor pe care le consumăm doar pentru că sunt dulci și aspectuoase.

Un tip brilliant ca Jerry Seinfeld a imaginat un film artistic despre niște prăjituri devenite simbol și despre oamenii care țin întotdeauna la etichetă. Cea a produsului menit să fie vandabil.

Filmul este disponibil pe Netflix