„Cel mai mult ne place să spunem povestea noastră Erasmus+.” – prof. Corina Ionescu, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 din București

Profesoara Corina Ionescu este un om entuziast. De mulți ani și-a dedicat timpul profesional, dar și pe cel liber, educației speciale. A predat la Școala Gimnazială Specială nr.3, Școala Gimnazială Specială nr.2 (acolo unde a început să implementeze proiecte de mobilitate). În urmă cu două decenii, pentru un an, a avut și o experiență nord-americană de predare: a lucrat ca profesor de educație specială la Back Street Elementary School din Colleton County, Carolina de Sud. Între 2014-2022/2023 a fost metodist la Inspectoratul Școlar București pentru proiecte și programe europene în paralel cu cu funcția de metodist pentru învățământul special. Din 2021 predă la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 și este ferm convinsă că fiecare poveste Erasmus este frumoasă și benefică celor care au parte de ea.

M.N.: – Prin ce se diferențiază proiectele Erasmus+ adresate copiilor cu nevoi speciale de cele ale copiilor fără deficiențe neuro sau locomotorii?

C.I.: – Proiectele Erasmus adresate copiilor cu nevoi speciale nu se diferențiază de cele ale copiilor fără deficiențe neuro sau locomotorii. Când spun acest lucru mă refer la faptul că ele urmează același tipar: au obiective (din sfera educației digitale, incluzive, ecologice), activități (mobilități), rezultate (produse ale activităților proiectului), evaluare, diseminare.

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 din București deține din 2021 o dublă Acreditare Erasmus+ (sîntem singura unitate de învățământ special pentru elevi cu dizabilități intelectuale cu dublă acreditare) atât în domeniul educației școlare, cât și în domeniul formării profesionale-VET. În domeniul VET școala este coordonator de consorțiu pentru învățământul special, iar consorțiul este format din 11 școli unități de învățământ special. Dar proiectele Erasmus pe care școala le-a derulat sînt mult mai vechi, încă din exercițiul Erasmus+ 2014-2021. Nu ne dorim să existe diferențe atunci când gândim proiectele Erasmus, fie că acestea sînt adresate unităților de învățământ special, fie unităților de învățământ de masă în care sunt implicați elevi cu cerințe educaționale speciale, elevi cu dizabilități intelectuale sau elevi tipici.

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 a fost implicat în proiecte Erasmus+ atât în Acțiunea cheie 1 (Ka1) cât și în Acțiunea cheie 2 (Ka2), derulând trei proiecte de parteneriat strategic în calitate de partener. În proiectele de parteneriat strategic am fost singura unitate de învățământ special, restul partenerilor fiind unități de învățământ de masă. În toate activitățile din aceste proiecte nu s-a făcut niciun fel de diferență între elevii noștri și elevii din celelalte școli, chiar coordonatorul din Austria a spus la un moment dat ”dar nu e nici diferență între copiii voștri și copiii noștri” și asta pentru că elevii școlii noastre, elevi cu dizabilități intelectuale, au fost incluși în grupul celorlalți elevi, au relaționat cu aceștia și au găsit mai rapid și ușor un limbaj comunfață de noi, adulții. Prin ce-aș putea spune că se diferențiază sau ar exista vreo diferență între proiectele Erasmus+ adresate elevilor cu cerințe educaționale speciale? Cred că în privința managementului de proiect și a bugetului alocat deoarece în cazul proiectelor Erasmus+, care sunt adresate în special copiilor cu cerințe educaționale speciale sau cu dizabilități intelectuale grave/severe sau asociate, sigur este prevăzut un buget pentru includere. De asemenea în aceste proiecte participă mult mai multe persoane însoțitoare decât în proiectele Erasmus+ în care participă elevi tipici. De-obicei, în proiectele noastre din cadrul acreditării VET sînt două cadre didactice însoțitoare la un grup de șapte elevi pentru că participă elevi cu dizabilități intelectuale grave (TSA, probleme neuromotorii grave, Sindrom Down). Noi asigurăm o persoană însoțitoare pentru fiecare elev. Totodată este foarte importantă pregătirea făcută înaintea fiecărei mobilități: elevii învață să se cunoască între ei, să relaționeze cu profesorul însoțitor. De pildă, în cadrul parteneriatelor strategice, dar și a celor VET (profesionale), înainte de plecarea elevilor în mobilitate, am realizat un chestionar pentru părinți în care le-am pus unele întrebări care s-au dovedit a fi extrem de folositoare: „Există un tipar înainte de culcare?”; „Este obișnuit să doarmă cu lumină de veghe, sau preferă să fie întuneric?”; „Care sunt alimentele preferate?”; „Ce mănâncă în mod obișnuit la fiecare masă?”; „În jurul cărei ore se trezește și se culcă?”.

Pentru buna desfășurare a unui proiect este esențial ca persoana însoțitoare să cunoască modul în care trebuie administrat tratamentul medicamentos pentru elevii care au o astfel de prescripție medicală.

O altă grijă este cu deplasarea în bune condiții a elevilor noștri care au deficiențe neuromotorii (spre și în aeroport, de la aeroport la hotel, de la hotel la instituția gazdă unde se desfășoară stagiile de practică). Sîntem atenți când alegem spațiile de cazare și evităm ca școlarii să aibă acces la etajele superioare. Echipa de management a proiectului ia în calcul toate aceste aspecte, le discută cu instituția gazdă, cu agenția de turism pentru a se asigura că există transport adaptat și spații adecvate care li se pun la dispoziție.

M.N.: – În câte mobilități ați participat până acum și care-au fost avantajele lor?

C.I.: – Am participat la mobilități începând cu anul 2012, când se desfășurau proiectele Leonardo da Vinci. Am continuat cu participarea la mobilități în cadrul parteneriatelor strategice din exercițiul Erasmus+ 2014-2021, iar acum am mers în mobilități în cadrul Acreditării Erasmus+, domeniul Educație Școlară. Am participat fizic la mobilități, la cursuri de formare, la job shadowing și la sesiuni de formare cu invitat expert desfășurate în școala noastră. Am experiementat și mobilitatea virtuală în cadrul proiectului de parteneriat strategic GAme-base education or how to Make lEarning eaSier – GAMES, în perioada pandemică. În total am fost în șase mobilități, dar pot spune că prin „poveștile” spuse de colegii mei beneificari și ei ai unor mobilități de învățare, am fost și eu „acolo”, în povestea lor. Cel mai mare avantaj din Erasmus+ cred că sînt sesiunile de formare europeană susținute de experți în domeniu. Acolo am avut ocazia schimburilor de experiență cu alți profesori europeni, iar activitatea de job shadowing de anul acesta din Marsilia (Franța) mi-a oferit posibilitatea să-i văd pe colegii mei francezi aplicând metode moderne de predare-învățare, utilizând platforme educaționale, oferind sprijin elevilor cu cerințe educaționale speciale. Am aflat despre metode terapeutice utilizate de profesorii de educație specială și am observat care este cultura organizațională a școlii, o instituție aflată într-o zonă defavorizată, dar care are o echipă omogenă care colaborează permanent în beneficiul elevilor. M-a impresionat empatia cadrelelor didactice față de elevii lor, ceea ce le transmiteau din tot sufletul.

M.N.: – În care dintre mobilități ați avut cele mai mari satisfacții profesionale?

 C.I.: – Este o întrebare dificilă întrucât nu mă pot decide asupra unei mobilități anume. Din fiecare mobilitate am plecat cu ceva nou învățat, am avut satisfacții personale și profesionale. În cadrul parteneriatelor strategice, cele trei proiecte mi-au adus satisfacții în domeniul incluziunii și în domeniul educației digitale. Participarea la cursul de formare de la Nisa (Franța), pe tema dislexiei, a fost una benefică: structura lui s-a potrivit nevoilor mele de formare profesională, iar activitatea de job shadowing a adus avantajul de a-i observa și remarca pe profesori în activitatea lor de predare: ce strategii didactice interactive utilizează, cum interacționează cu elevii, ce tip de empatie folosesc, cum le transmit școlarilor starea de bine, cum organizează echipa din jurul unui elev. Ca profesor însoțitor al elevilor care au participat la mobilități în cadrul proiectului GAMES, două mobilități fizice și una virtuală, am văzut cum au realizat un joc video educațional, constituit în rezultat final al proiectului. Cu ajutorul nostru, al cadrelor didactice, inclusiv al cadrelor didactice din țările partenere, elevii au realizat două jocuri video educaționale. Unul dintre jocuri, „Pop de balloon”, a fost prezentat la concursul Made for Europe în anul 2022 și a câștigat premiul întâi la faza națională de la Târgoviște. Al doilea joc, „Catch the ball”, a luat mențiune la faza națională a aceluiași concurs, organizat la Cluj-Napoca în 2021. În calitate de coordonator al proiectului de acreditare Erasmus+, domeniul Educație Școlară al instituției la care predau i-am încurajat și susținut pe colegii mei să participe la cursuri de formare organizate de LEARN Institute, în Franța (educație ecologică și proiecția mediului) și Malta (educație digitală). În urma colaborării cu organizația și formatorii, în anul III al acreditării, David Lebourg (profesor de limba engleză, trainer european – n.r.) a fost invitat expert în școala noastră. A fost oportunitatea de-a ne cunoaște mai bine, de-a înțelege ceea ce facem și modul nostru de lucru. În urma recomandărilor primite de la acesta, în anul IV am fost organizație gazdă pentru două școli speciale din Polonia, care au trimis cinci cadre didactice în mobilități de tip job shadowing. Anul viitor, în anul V, vom merge noi la acele școli în mobilități de job shadowing. Două alte mari satisfacții, în afară de învățarea prin Erasmus+, sînt numirea mea ca Ambasador Erasmus+ România (din 2024) și câștigarea, în 2017 și 2022, de către Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1, București a certificatului național de „Școală europeană”.

M.N.: – Cu siguranță noile tehnologii vă ajută să creați și să predați mai bine. Aveți în vedere folosirea IA în procesul de predare-învățare pentru copiii cu nevoi speciale?

C.I.: – În urma proiectelor la care am participat, am descoperit multe aplicații și platforme care integrează inteligența artificială. Încercăm să le integrăm în activitatea noastră didactică. În urma proiectului de parteneriat strategic „Teach me differently” am achiziționat, din bugetul proiectului, softul Kinems, o platformă educațională care integrează modalități multisenzoriale în învățare și predare, care folosește un senzor de mișcare și mișcarea corpului în procesul de învățare. Sîntem singura unitate de învățământ din România care îl deține. Kinems și îl utilizează de trei ani cu beneficii mari pentru elevi. Învățarea cu ajutorul Kinems înseamnă folosirea mai multor stiluri de învățare: vizual, auditiv, kinestezic, ceea ce duce la dezvoltarea proceselor cognitive ale elevilor. Prin PNRR vom achiziționa robotul umanoid NAO care a fost construit în scop educațional pentru activitatea cu elevii cu cerințe educaționale speciale. Într-o sesiune de prezentare a robotului NAO, elevii cu autism, care nu relaționează de-obicei cu persoane noi, obiecte noi, au relaționat imediat cu NAO. Anul acesta două cadre didactice au participat la un curs de formare în Croația pe tema utilizării inteligenței artificiale în activitatea didactică, iar acestea au diseminat cunoștințele dobândite în cadrul consiliului profesional. Tot ei vor lucra cu ceilalți colegi din școală pentru a-i ajuta să utilizeze aplicațiile care integrează elemente de inteligență artificială în activitatea didactică.

M.N.: – Care sint progresele școlarilor implicați în proiectele Erasmus+? Dar ale profesorilor?

C.I.: – Progresele elevilor implicați în proiectele Erasmus+ nu se pot măsura așa cum se măsoară reușitele la examenele de Evaluare Națională sau Bacalaureat din învățământul de masă, Noi le evaluăm prin motivația cu care aceștia participă la activitățile unui proiect Erasmus+, dar și prin dezvoltarea autonomiei personale și sociale, a abilităților de-a lucra în grup, de-a se adapta unor medii noi de activitate, lucru observat nu numai de profesori, ci și de părinți. În momentul în care un elev ne întreabă: „Când mai plecăm în străinătate?”, sau părinții se interesează în legătură cu participarea copiilor lor la mobilități, atunci când alți părinți își înscriu copiii în școala noastră pentru că derulăm proiecte Erasmus+, atunci știm că am făcut ceea ce trebuie pentru elevii noștri, înseamnă că ei au progresat, s-au dezvoltat.

În privința cadrelor didactice, progresul înseamnă deschidere către nou, cunoașterea unor metode moderne, atractive, interactive, de nivel european, utilizate în activitățile didactice. posibilitatea de a face schimb de experiență cu cadre didactice din alte țări. Beneficiul nostru se transpune în creșterea stimei de sine, mai multă încredere, dar și deschidere a unor oportunități pentru dezvoltare profesională dar și personală. Erasmus+ este în beneficiul instituției, dar și în al beneficiul elevilor. Ca urmare a participării noastre și a elevilor la stagii de formare în Portugalia sau Spania, după consultarea cadrelor didactice, conducerea școlii a decis să ofere un nou nivel de școlarizare. Este vorba despre nivelul profesional special. Sîntem în al patrulea an de când avem acest nivel profesional special în domeniul agricultură-horticultură, culturi de câmp, iar acest lucru a apărut ca o nevoie pentru elevii care încheie ciclul gimnazial și nu au posibilitatea sau nu au un domeniu în care să continue studiile. Mă refer la elevii cu dizabilități intelectuale severe/grave sau asociate pentru care nu exista un nivel profesional sau școli profesionale adaptate nevoilor lor. Această idee a prins contur fiind apreciată de elevi și părinți și reprezintă finalitatea și sustenabilitatea proiectelor Erasmus.

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1, București are o frumoasă poveste Erasmus+, la care adaugă, an de an, alte capitole. Ne place să spunem și să ascultăm povești Erasmus+, dar cel mai mult ne place să spunem povestea noastră Erasmus+.