„Beneficiile mobilităților se reflectă în calificativele și notele obținute la evaluările din timpul școlii și la examene” – Prof. Lavinia Vișan, inspector pentru proiecte europene la Inspectoratul Școlar al jud. Dâmbovița, Ambasador Erasmus+ România

În cadrul acreditării Erasmus+, profesorii, mentorii și personalul auxiliar de la Liceul Teoretic „Petru Cercel” din Târgoviște și-au propus un plan ambițios: în fiecare an, până în anul 2027, să crească rata de promovabilitate la bacalaureat cu 2%. Deși aceasta este una foarte mare, peste 89%, ei afirmă că se poate mai bine. Astfel că, în mobilitățile școlare din proiectele Erasmus+ pe care le desfășoară, au inclus activități utile și pe placul școlarilor. Profesoara Lavinia Vișan, inspector pentru proiecte europene la Inspectoratul Școlar al jud. Dâmbovița, Ambasador Erasmus+ România, mi-a povestit câteva dintre aceste activități. Dar și-a adus aminte și mai multe peripeții recente din Letonia fără de care experiențele de învățare nu ar avea farmec.

M.N.: – Prin acreditarea Erasmus+ v-ați propus un plan ambițios: să ridicați nivelul de promovabilitate al elevilor de la Liceul Teoretic „Petru Cercel” cu 2% pe an din anul al treilea de proiect până în anul al șaptelea. Prin ce metode veți atinge obiectivul?     

L.V.: – Prin participarea la mobilități, elevii sînt motivați sǎ-și dezvolte competențele necesare pentru a promova examenul de final de liceu, dar sǎ promoveze și examenul de admitere de la facultate. În timpul activităților, limba englezǎ este limba de comunicare oralǎ și scrisǎ, iar ei utilizează calculatorul pe toată durata mobilității, începând cu pregătirea și terminând cu diseminarea. Participarea la ore de matematicǎ, fizicǎ, geografie și istorie îi ajutǎ sǎ-și îmbogățească cunoștințele sau sǎ-și reamintească informațiile. Beneficiile mobilităților se reflectă în calificativele și notele obținute la evaluările din timpul școlii și la examene. De exemplu: în Italia, elevii au avut de prezentat trailere făcute după cărțile pe care le studiază pentru bacalaureat, activitate care le ușurează parcursul educațional din clasa a XII-a.

Profesorii care-au însoțit grupurile de elevi sau au participat la cursuri și activități de job-shadowing au avut acces la metode moderne care activează învățarea. Cu timpul acestea se reflectă în activitatea de la clasă. Profesorii formați în varii contexte europene vor fi alături de elevii liceului în cei patru ani pe tot parcursul învățării.

Știm că facem o treabă bună atunci când reprezentăm prima alegere pentru elevii de gimnaziu din județ (n.r. Dâmbovița) care-au obținut note mari la evaluarea națională.

M.N.: – Care este nivelul actual de promovabilitate și la ce materii sînt probleme?

L.V.: – În 2024, cu 89,7% promovabilitate la bacalaureat, liceul nostru s-a aflat pe locul al patrulea la nivel județean, după colegiile din Târgoviște si pe locul 331 la nivel național. Un elev care nu este pregătit va avea problemet la oricare dintre probele de examen.

M.N.: – Cine sînt partenerii din program?

L.V.: – Deoarece din anul 2021, Liceul Teoretic „Petru Cercel” din Târgoviște deține o acreditare Erasmus+ pentru educație școlară, în fiecare an am avut diferite instituții partenere Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Polonia și Letonia. Partenerii principali sînt Comisia Europeană și Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale deoarece ei sînt finanțatorii. 

M.N.: – În ce a constat pregătirea din Letonia?

L.V.: – Înainte de fiecare mobilitate se desfășoară o serie de activități cu elevii și cadrele didactice care constau într-o pregătire pedagogică (beneficiarii sînt informați cu privire la program și la metodele care vor fi utilizate), o pregătire cu privire la deplasarea cu mijloacele de transport, legislația națională și europeană, normele de conduită. În 2024, înaintea mobilității din Grecia, eleva care a obținut premiul al III-lea la Olimpiada Națională de Neogreacă, și-a învățat colegii cum să comunice în aceasta limbǎ. În 2025, înaintea deplasării în Polonia, beneficiarii au avut acces la un curs de limba polonezǎ. Când a fost nevoie s-a apelat la Duolingo pentru limba engleza și limba spaniolă.

Împreună cu partenerii noștri am conceput câte un mini-dicționar cu termeni și expresii uzuale care a fost util pe durata mobilității. Înainte de fiecare mobilitate au loc întâlniri cu părinții elevilor participanți, întâlniri în care le sînt prezentate aspecte ale acesteia cum ar fi: cheltuielile făcute în numele copiilor, programul, cazarea, școala gazdǎ etc.. Totodatǎ, de fiecare dată profesorii însoțitori discută cu fiecare părinte despre particularitățile copilului. Dar nimic nu te pregătește pentru situațiile care pot apărea pe durata mobilității. Deplasarea în Letonia a fost una cu peripeții. Letonienii vorbesc germana, rusa, mai puțin limba engleză. În două situații m-am înțeles cu adulții prin semne. La hotelul aflat într-un complex sportiv, recepționera mi-a explicat cum să ajung la restaurant folosind semnele și sunetele care indicau mersul unui om care străbate un hol, apoi coboară scara. În ultima zi m-am rătăcit în clădirea liceului gazdă – Valmieras 2 Vidusskola și am întrebat o profesoară cum să ajung la cantină. M-a înțeles abia după ce am mimat mâncatul.

O alta situație apărută din prima zi a fost că un elev și-a uitat în tren rucsacul în care avea și pașaportul. Am sunat compania de căi ferate, apoi am mers cu elevul care a depus o reclamație la poliția locală și pentru care ne-au ajutat colegii letonieni. Mi s-a spus să iau legătură cu ambasada, așa că am sunat la numerele de telefon de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. Fiind închise am sunat direct la Minister de unde-am aflat că nu există ambasada în Riga și am fost îndrumată să iau legătură cu ambasada noastră din Vilnius. Cele două doamne din Vilnius m-au reorientat către Riga, acolo unde exista un consulat nou. Am trimis un e-mail către adresa arondată acestui consulat român și am oprit investigațiile deoarece elevul avea cartea de identitate. După o săptămână, noul ambasador român de la Riga m-a sunat ca să afle detalii și să-și ofere sprijinul pentru instituțiile din România care vor desfășura mobilități Erasmus+ în Letonia. Mi-a explicat că urmează să fie deschisă ambasada, dar răspunde la solicitările venite pe e-mail. M-am bucurat să știu că, undeva, într-o Ambasadă a României, un consul este alături de noi și își onorează misiunea diplomatică.

M.N.: – Nu mai e mult până la examenul de bacalaureat din acest an atunci când veți constata dacă obiectivul anual a fost atins. Există și alți indicatori de măsurare a progresului școlar în afara examenului de bacalaureat?

L.V.: – La nivelul instituției urmărim rezultatele pe parcursul anilor de liceu, adică notele obținute de școlari la diferite discipline precum și mediile lor generale. Constatăm astfel dacă există îmbunătățiri la disciplinele de profil, participarea la proiecte individuale sau de echipă, la olimpiade, concursuri și activități extrașcolare. Totodată urmărim formarea competențelor transversale și atitudinale cum sînt responsabilitatea față de învățare (predarea temelor, respectarea termenelor), lucrul în echipă, inițiativa și creativitatea din activitatea zilnică.

Activitățile extracurriculare și de voluntariat, consilierea școlară și orientarea profesională, absenteismul și implicarea activă sunt alți indicatori luați in calcul pentru a măsură progresul școlar.