Raluca Gheorghe, UMF „Carol Davila”: „Încerc să asimilez informații și să învăț din fiecare mobilitate la care am participat”.

Privirea Ralucăi Gheorghe emană multă blândețe și compasiune. Poate de-aceea drumul profesional a dus-o la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București unde este lector universitar. Raluca nu a absolvit studii în medicină, ci studii economice pe care le-a aprofundat printr-un doctorat la Academia de Studii Economice din București și studii la Universitatea din Bradford, Marea Britanie. Mai are o diplomă de studii în domeniul managementului resurselor umane, iar ceea ce face i se potrivește de minune. Blândețea ei se revarsă asupra animalelor pe care le iubește de când copilărea la malul mării și asupra studenților ei care-o apreciază. Din 2023, Raluca Gheorghe este Ambasador Erasmus+ România, calitate pe care-o onorează prin cursurile susținute și proiectele din care face parte.

M.N.: – Ce face o economistă la UMF?

R.G.: – Din anul 2017 predau materia „Marketingul îngrijirilor de sănătate”. Deși, la prima vedere, este un domeniu care sugerează profit sub formă financiară, acesta a evoluat o dată cu nevoile societății. Azi el are conotații de utilitate, beneficii informaționale și educaționale, responsabilitate socială și co-creare a valorii. Pentru mine, marketingul în serviciile de sănătate reprezintă creativitate, utilitate, responsabilitate fiind „oglinda” evoluției pe care le au, la un moment dat, nevoile unei comunități sau societăți.  

M.N.: – Cum a început parcursul tău pe drumul Erasmus+?

R.G.: – Parcursul meu Erasmus+ a început foarte târziu, în anul 2020, când colegul meu de la Disciplina Psihologie Medicală, prof. dr. Ovidiu Popa-Velea, m-a invitat să fac parte din echipa de implementare a unui proiect de parteneriat strategic despre sindromul de burnout (BENDiT- www.bendit-eu.eu). Acest proiect mi-a oferit și posibilitatea de a pleca în prima mobilitate Erasmus+, în anul 2022, în Murcia, Spania.

Pe baza experienței acumulate pe durata implementării proiectului BENDiT, încheiat în anul 2023, împreună cu colegul meu am depus alte două proiecte în anul 2024, iar astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” deține rolul de instituție coordonatoare pentru încă două proiecte Erasmus+ de cooperare, având ca teme literația electronică (engl. electronic health literacy) și empatia în rândul studenților mediciniști și-a celor care urmează programe academice conexe domeniului medical. În cele două proiecte am funcții distincte respectiv în primul proiect sînt director, iar în al doilea sînt responsabil de implementare.

Consider că programul Erasmus+ oferă numeroase oportunități de dezvoltare personală și profesională, însă trebuie o responsabilitate foarte mare în selectarea temelor de interes relevante pentru fiecare persoană și grup de beneficiari.

M.N.: – Care a fost mobilitatea în care ai învățat cel mai mult?

R.G.: – Pot spune că eu prefer mai mult parteneriatele de cooperare decât o mobilitate Erasmus+, un fel de KA2 versus KA1. Totuși, având în vedere că aplic un algoritm de selecție foarte bine definit în cazul mobilităților, am constatat că o mobilitate poate fi considerată un succes în momentul în care participanții au nevoi de informare și de formare profesională similare. Cred că nu a existat doar o singură mobilitate de la care am învățat cel mai mult. Încerc să asimilez informații și să învăț din fiecare mobilitate la care am participat, atât la nivel profesional, cât și cultural. Dacă ar fi să fac un clasament, în top trei mobilități se află două activități de tipul TCA (Transnational Cooperation Activities) din anul 2024. Acestea s-au concentrat pe teme despre protecția și siguranța datelor în proiectele Erasmus+ și implementarea proiectelor Erasmus+ în instituțiile de învățământ superior din domeniul medical.

M.N.: – Le împărtășești studenților tăi din activitatea ta Erasmus+? Cum reacționează?

R.G.: – Da, le împărtășesc, dar nu sub forma „să vă povestesc” prin expuneri sau prelegeri -, ci le folosesc împreună cu alte activități didactice. De cele mai multe ori, utilizez, în mod interactiv, jocul de rol sau dezbaterea pentru a evidenția necesitatea informației prezentate.

În ultima perioadă studenții mei au descoperit că activitățile non-formale sînt extrem de utile în timpul cursurilor. De exemplu, am aplicat în timpul cursurilor de marketing, diverse tehnici de mindfulness, învățate pe durata unui eveniment numit CONNECTOR, organizat de ANPCDEFP. Rezultatul a fost peste așteptări: unii studenți au aprofundat tehnica și au inclus-o în activitățile zilnice. Un alt exemplu se referă la activitatea mea de tutore pentru o serie de studenți străini. Tot pe baza activităților non-formale învățate în timpul evenimentelor de tipul CONNECTOR, am reușit să organizez, împreună cu o parte din studenți, un atelier de incluziune, diversitate și încredere.

M.N.: – Ce-ar fi fost dacă nu era Erasmus+?

R.G.: – Nu a existat tot timpul programul Erasmus+, nu? Înainte au existat fondurile Phare. În liceu am fost beneficiară într-un proiect finanțat prin fondurile Phare. Proiectul s-a bazat pe conceptul de incluziune, sub forma unei piese de teatru, realizată de Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanța, în parteneriat cu Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” și cu o casă de copii din județ.

Dacă nu ar fi existat nici fondurile Phare și nici programul Erasmus+, cu siguranță aș fi avut o activitate într-un ONG. Un ONG cu o misiune nu tocmai obișnuită, ca de exemplu „salvați crabii sau melcul Rapane din Marea Neagră”.

Dacă societatea ne-a ajutat sau ne-a modelat puțin sau mult, atunci trebuie să returnăm ceva societății. Analog, asta trebuie să se întâmple și în cazul programului Erasmus+.